Claudiu Popa arată WOW! Povestea dureroasă a jucătorului despre care Stângă spunea că e cel mai bun de la națională! “Am luat pastile când tatăl meu a murit…”

De câteva săptămâni, Claudiu Popa (31 de ani) postează fotografii pe pagina sa de Facebook în care este de nerecunoscut. De la fotbalistul solid pe care îl știam cu toții, acum, el are un fizic total schimbat, plin de fibră, iar, mai mereu este alături de familia sa frumoasă. Să începem însă, așa cum impune firul epic, cu începutul! Pe când era junior, Claudiu făcea senzație pe dreptunghiul verde… Nu doar la Vâlcea, ci peste tot în țară! El a fost inclusiv la lotul național, iar, la vremea respectivă, Stângă spunea despre el că este cel mai mare câștig al tricolorilor, un talent uriaș. Însă, accidentările și ceea ce chiar el vă va povesti puțin mai târziu i-au pus capac! Iar asta pe când avea doar 18 ani.

“Eu, mereu, încă de când eram mic, am fost fanatic cu sportul. Dar nu am avut niciodată fizicul pe care îl am acum. Când jucam fotbal, aveam vreo 80 de kilograme. La Sparta Rm. Vâlcea, aveam 82! Asta în condițiile în care nu sunt foarte înalt, am 1.73 înălțime. Ce s-a schimbat în viața mea? M-am întâlnit cu un băiat foarte cunoscut, cu milioane de vizualizări în mediul online, care m-a ajutat. El pune accent foarte mult pe tracțiuni, flotări, alergări prin parc, abdomene. Totul – doar în aer liber. Astfel, acum, am 68 de kilograme. Sincer, nici la 18 ani nu aveam atât. Ideea e că urmez și postul intermitent. Adică, iau o masă pe zi. Mănânc la ora 14, apoi, a doua zi, tot la ora 14.00. Fără pâine, sucuri, carne. Mai mănânc rar carne, dar ceva bio, de la țară. Fac dieta asta de 1 an!”, a povestit Claudiu Popa, care a mărturisit că are un tonus deosebit după ce și-a schimbat stilul de viață.

2019, anul pe care nu îl va uita niciodată!

El avea să primească o lovitură uriașă spre sfârșitul lunii august a anului 2019. Și nu doar el, ci și fratele său, Vali, care a jucat, de asemenea, fotbal. În urmă cu 5 ani, amândoi și-au pierdut tatăl, după o luptă grea cu cancerul. Pe Milică Popa îl cunoștea toată suflarea fotbalistică din Vâlcea. Era nelipsit de pe stadioane, iar, pe vremea când copiii săi erau juniori în Zăvoi, și-ar fi vândut tot ca echipa de republicani să aibă toate condițiile. Milică se ocupa fecvent de mesele din deplasare, de atmosfera frumoasă de dinainte și după jocuri, de tot ce aveau nevoie juniorii din Zăvoi. Iar Claudiu nu poate uita nici acum ce a însemnat pierderea tatălui său.

“Niciodată, nu am fost atât de afectat ca atunci… A trebuit să merg la doctor, să iau pastile, ca să revin pe linia de plutire. Am fost devastat! Imaginează-ți că eu aveam 22 de ani și dormeam cu tatăl meu în același pat. Atât de uniți eram! Atât de mult ne iubeam! A fost o luptă uriașă să îl salvăm, inclusiv prin Turcia, cu cheltuieli uriașe, dar mi-aș fi dat atunci și sufletul pentru el. Nu pot să uit că, exact în perioada în care aflase că are cancer, prietena mea rămăsese însărcinată. Mi-a zis așa: să nu cumva să nu ții copilul!!! Nici nu intenționam să renunțăm la el! Și acum îmi vine să plâng când mă gândesc. Iar Dumnezeu a fost atât de bun cu el, că a avut 4 nepoți, doi ai mei, doi ai fratelui meu, Vali, până să ne părăsească. Era atât de bucuros, atât de fericit! În august, se vor împlini 5 ani de când nu mai e alături de noi…. FIZIC! Pentru că va fi mereu lângă mine, lângă fratele meu, lângă familiile noastre. De acolo, de SUS, știu că ne va păzi mereu… În toată această perioadă, am avut un sprijin enorm din partea soției. Îi mulțumesc din suflet că m-a ajutat să trec peste mai ușor. Nu a fost ușor nici pentru! Am o soție minunată de partea mea, care mi-a dăruit doi copii extraordinari”, a mărturisit plin de emoții Claudiu Popa.

“Degeaba ai talent, dacă nu ai grijă de el…” 

Juniorul de altădată / adultul și părintele de acum, are un mesaj sincer și înțelept pentru generația tânără. El a transmis tuturor celor care aspiră spre o carieră înaltă în fotbal să fie serioși, să nu aibă derapaje aiurea, pentru că doar așa pot urca acolo unde visează. “De pe la 18 ani, eu nu am mai jucat deloc fotbal la nivel înalt! Am avut ghinion teribil cu operațiile. La calificările pentru Campionatul European din Suedia, din 1998, mi-am rupt ligamentul. De fapt, mai apoi, de două ori am avut ruptură de ligamente, apoi, meniscul și cartilajul. Ce mai puteam face? Vă mărturisesc ceva… Dacă eram poate mai serios, nu ajungeam aici… Îmi aduc aminte că eram în Antalya, cu echipa mare de la SCM Rm. Vâlcea. Aveam 16 ani. Cătălin Rufă era patron atunci. Deja erau scouterii cu echii pe mine să mă cumpere, când au văzut cum joc. Am avut amicale cu echipe puternice din Grecia, Rusia și alte țări… Eram mic și jucam. Acum, am doi copii, de 7 ani și 5 ani. Am deja 31 de ani. Nu mi-e rușine să spun: am fugit de la cluburi. Lipsă de seriozitate, ce poate fi asta? Dacă ar fi să dau înapoi? Sincer, dacă eram serios, acum jucam la cel mai înalt nivel. Așadar, copii, e frumos să visați, dar totul e în muncă și seriozitate. Vă spune unul care a jucat fotbal și despre care toți vorbeau foarte frumos, erau cu ochii pe mine peste tot. Decât să vorbească lumea frumos despre voi, mai bine jucați, trageți de voi și dați totul pe teren. Pentru că veți avea numai de câștigat!”, a încheiat povestea Claudiu Popa.

RESPECT!!!