Selecţionerul Mirel Rădoi şi alţi foşti coechiperi de la Steaua l-au condus azi pe ultimul drum pe Martin Tudor. „Te vom iubi mereu!”
7.32KVizualizari
• câteva zeci de persoane au fost prezente în comuna Ştefăneşti (Vâlcea), la înmormântarea fostului component al Stelei din anii 2000
În această săptămână, fotbalul românesc a fost zguduit de o mare tragedie, după ce fostul portar al echipei Steaua Bucureşti din anii 2000, Martin Tudor, s-a stins fulgerător din viaţă, la vârsta de doar 43 de ani, din cauza unui infarct. Decesul s-a produs luni, 30 martie, la Reşiţa, unde acesta locuia împreună cu iubita sa. Anul trecut, fotbalistul a suferit un preinfarct, iar recidiva de acum i-a fost fatală.

De-a lungul carierei, Martin Tudor a jucat la cluburi precum Jiul Petroşani (1996-1997), Olimpia Satu Mare (între 1997 şi 1999), „U” Cluj (2007-2008). Perioada sa de glorie a fost aceea în care a evoluat la Steaua Bucureşti (între 1999 şi 2005), după care a trecut la o altă echipă de top, CFR Cluj (2005-2007). El a reuşit să câştige şi titluri naţionale, ambele cu Steaua (în 2001 şi 2005), iar în cariera sa a adunat 184 de meciuri în Liga I.
Sicriul a fost purtat spre locul de veci de Florentin Dumitru, Daniel Opriţa, Eugen Nae şi Nana Falemi

Martin Tudor a fost înmormântat astăzi în localitatea vâlceană Ştefăneşti, de unde era originar şi unde trăiesc părinţii săi. Acesta a fost condus pe ultimul drum de câteva zeci de persoane. Toţi cei prezenţi şi-au luat măsuri maxime de protecţie şi au încercat să stea la o distanţă de cel puţin 1 metru unii de alţii. Coloana funerară a fost alcătuită din peste 20 de maşini. Cu siguranţă, dacă nu ar fi existat însă teama de Covid-19, numărul celor care ar fi venit să-şi ia rămas bun de la Martin Tudor ar fi fost mult mai mare, de ordinul sutelor. La ceremonia funerară, au ţinut să ia parte selecţionerul naţionalei României, Mirel Rădoi, şi alţi câţiva foşti coechiperi ai lui Martin Tudor de la Steaua. Este vorba de Daniel Opriţa, Florentin Dumitru, Marian Aliuţă, Eugen Nae şi Nana Falemi. Durerea pricinuită de moartea prietenului lor drag i-a făcut pe toţi să nu lipsească de la acest eveniment trist.
„Am fi vrut de al tău dor / Să mai strigăm o dată în cor… / Martin, Martin, Tudor, Tudor!”






