Vâlcea numără 500 de crescători de porumbei la ora actuală, care au stabilit și un record la nivel național

COMUNICAT DE PRESĂ

Aşezat în partea central-sudică a ţării, situat la intersecţia dintre meridianul de 240 longitudine estică şi paralela de 450 latitudine nordică, judeţul Vâlcea beneficiază de o poziţie favorizantă sub aspectul protecţiei climatice, al formelor de relief şi al biodiversităţii. Poziţia geografică şi diversitatea reliefului, dispus în trepte, respectiv a munţilor, a dealurilor submontane, a   piemonturilor şi platourilor de luncă, fac ca judeţul Vâlcea să beneficieze de o varietate climatică corespunzătoare, cu caracteristici temperat continentale moderate şi uşoare influenţe mediteraneene în zona dealurilor şi piemonturilor.

Situat la sud de axa longitudinală a Carpaţilor Meridionali, judeţul Vâlcea dispune de un relief divers, dispus în etaje (trepte), cu altitudini descrescătoare de la nord spre sud, pe o diferenţă de nivel de 2.296 de metri între Vârful Ciontea din Munţii Făgăraş (2.426 m) şi localitatea Laloşu din Lunca Olteţului (130 m – altitudinea cea mai mică), situată în extremitatea sudică a judeţului (la sud de municipiul Drăgăşani). La nord, regiunea montană ocupă circa 33 % din suprafaţa judeţului (incluzând şi Depresiunea Loviştea) fiind marcată de Munţii Făgăraş, culmea principală a Munţilor Lotrului, până în apropierea Vârfului Parângul Mare, Munţii Căpăţânii şi Munţii Cozia. Cele mai mari altitudini montane se găsesc în zona Munţilor Făgăraş (Vârfurile Ciontea – 2.426 m, Budislavă – 2.371 m, Suru – 2.283 m şi Scara – 2.306 m), Munţii Lotrului (Vârfurile Pârcălabul – 2.060 m, Sterpu – 2.142 m, Clăbucetul – 2.076 m, Negovanu – 2.035 m şi Balindru – 2.209 m), Munţii Parâng (Vârfurile Coasta lui Rus – 2.301 m, Mohoiu – 2.237 m şi Păpuşa – 2.136 m), Munţii Căpăţânii (Vârfurile Negovanu – 2.064 m, Nedeia – 2.130 m şi Ursu – 2.124 m) şi Munţii Cozia cu Vârful Cozia (Ciuha Neamţului) – de 1.667 m. Etajul de mijloc, corespunzător dealurilor şi depresiunilor subcarpatice cu o pondere de 20 % în suprafaţa judeţului, precum şi colinele piemontane, care reprezintă forma de relief predominantă, reprezentând 45 % din suprafaţa judeţului, cu înălţimi cuprinse între 800 şi 400 m, este marcat de Subcarpaţii Vâlcii şi Subcarpaţii Olteniei cu Depresiunile Horezu şi Jiblea – Berislăveşti, precum şi Depresiunea Loviştei, cu înălţimi cuprinse între 500 şi 800 m, formată din compartimentele Brezoi şi Titeşti la est de Olt şi văile Titeşti şi Băiaş.

În aceste conditii de relief, județul Vâlcea a reușit, în decursul a 5 decenii, să acumuleze de la câțiva zeci de crescători de porumbei, la câteva sute – în prezent… Astăzi, în județ sunt aproximativ 500 de crescători, unii activi, alții doar ca hobby, pozitionați cu crescătoriile atât în zona de nord, cât și cea din sudul, est-ul sau vestul județului. Auzim în fiecare zi aceleași discuții între columbofili cu referire la avantajul sudicului față de nordic sau avantajul esticului față de vestic și viceversa. Aceleași discuții unde auzim că nordul face campion pe sud și estul pe vest. Nimic mai FALS! De curând, am decernat trofeele și diplomele obtinute în anul 2020 de columbofilii profesioniști la nivel național… Dacă urmărim puțin câștigătorii acestor trofee, cu ușurință observăm că sunt câștigători din absolut toate cluburile existente în acest județ, indiferent că se află în nordul, sudul, vestul sau estul județului.

Ca o concluzie, columbofilia nu are limite la câștigători, ci porumbelul de calitate, măiestria antrenorului și, nu în ultimul rând, un dram de noroc scoate la suprafață adevărații câștigători… Restul sunt bârfe! Îi felicit pe toți cei care au ocupat în expozitia virtuală circa 6% din locuri, cu 57 de porumbei. Poate pentru unii pare puțin, însă raportat la numărul de membri care activează față de restul județelor este un RECORD!

• Cristian Băiășoiu, reprezentatul Asociației Columbofililor „Anton Pann”, Rm. Vâlcea