luni, ianuarie 18, 2021
Diverse

Victor Giosan, despre nechibzuința în administrația publică locală, prioritățile și soluțiile propuse de PLUS Vâlcea

504Vizualizari
Victor Giosan – coordonator Regiunea Sud-Vest Oltenia și membru al Biroului Naţional PLUS – a făcut o analiză a raportului de execuție a bugetului pentru 2019 al Primăriei Râmnicu Vâlcea. În material sunt prezentate şi soluțiile PLUS post COVID 19 pentru Râmnicu Vâlcea.
Studiu de caz: Raportul pentru execuția bugetului local pe anul 2019 – Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea
Acest raport arată ce venituri a avut bugetul local în anul 2019 și cum s-au cheltuit aceste sume de către administrația locală.
Dincolo de cifre, raportul întocmit de aparatul de specialitate al primăriei și însușit de Primarul Mircia Gutau ne arată:

1. Ce venituri au fost realizate în 2019?

Din totalul veniturilor estimate pentru anul 2019 de 242,830 milioane lei, s-au încasat numai 230,96 milioane lei, adică 95,1% lei noi. La aceste sume se mai adaugă utilizarea excedentului din 2018 de 12,171 milioane lei și un credit intern 24,782 milioane lei. Deci resursele totale au fost de 267,9 milioane lei.
Veniturile nu au fost realizate cu aproape 12 milioane lei, astfel:
• 5,192 milioane lei mai puțin din taxe și impozite locale – 6,57% din programat
• 2,755 milioane lei mai puțin din cota defalcată din impozitul pe venit – 2,96% din programat
• 4,831 milioane lei mai puțin din finanțări și co-finanțări – 39,48% din programat
Venituri pentru secțiunea de funcționare realizate = 96,89%, adică 199,79 milioane lei
Venituri pentru secțiunea de dezvoltare realizate =77,68%, adică 18,98 milioane lei
Excedentul bugetar din anul 2018, în sumă de 12,171 milioane lei noi (adică 121,71 miliarde lei vechi ) a fost reportat și utilizat în anul 2019 pentru întregirea surselor activității de dezvoltare.
În cursul anului 2019 au fost disponibile credite de 24,782, pentru investiții.

2. Cum au fost cheltuite veniturile realizate în 2019?

Cheltuielile secțiunii de funcționare (în principiu numai cheltuieli operaționale/curente) au fost de 199,260 milioane lei ceea ce înseamnă 99,73% din venituri realizate pentru secțiunea respectivă.
Cheltuielile de investiții au fost de aproximativ 54,187 milioane lei, din care: 15,819 milioane lei din fonduri europene și PNDL, 14,283 din resurse interne ale bugetului locale – aceste sume de la secțiunea de dezvoltare (în principiu numai cheltuieli de capital) și alți 24,085 milioane lei din creditele interne. Ponderea investițiilor susținute din resurse interne a fost de 7,44%.
S-a cheltuit suma de 10,875 ca serviciu al datoriei interne (rambursări, dobânzi și comisioane), ceea ce înseamnă 6,8% din veniturile proprii locale și cota defalcată din impozitul pe venit, sursele principale de rambursare a împrumuturilor.
S-a cheltuit și excedentul bugetar din 2018 pentru dezvoltare, adică 12,170 milioane lei, iar anul 2019 s-a încheiat cu un excedent de 1,598 lei. Deci pe anul 2019 a existat un deficit de 12,170-1,598 = 10,572 milioane lei (ceea ce înseamnă 4,61%), evident ca urmare a ne-realizării veniturilor pe anul 2019. De menționat că acest excedent mic rămas pe anul 2019 a fost cheltuit integral în primul trimestru al anului 2020, pe fondul scăderii semnificative a veniturilor generate de criza COVID 19
Cum arăta la final de an 2019, din punct de vedere financiar, activitatea desfășurată de administrația locală?
Veniturile nu au fost realizate cu aproape 12 milioane lei, poate și pentru că nu a existat interes pentru îmbunătățirea ratei de colectare la impozitele și taxele locale, aceasta în condițiile unui discount foarte mare (10%) pentru un an economic prosper cum a fost 2019. Deci și acest discount ar trebui luat în considerare când discutăm despre ce ar fi putut colecta Primăria Râmnicu Vâlcea în anul 2019.
Ponderea cheltuielilor de investiții în total resurse disponibile în 2019 la Primăria Râmnicu Vâlcea este 18,73% ceea ce e puțin, ținând cont că 44,45% din efortul de investiții a fost susținut de un credit intern. De fapt, din resursele interne ale bugetului local s-a cheltuit numai 7,45% pentru investiții, ceea ce este extrem de puțin. Din totalul investițiilor făcute, 73,64% au fost finanțate de resurse externe: împrumuturi, fonduri europene, PNDL. Deci nu efort financiar propriu.
Mai mult, au fost cheltuite peste 10,5 milioane de lei din excedentul bugetar al anului 2019, intrându-se în anul 2020 cu un excedent mic, de numai 1,6 milioane lei. Imaginați-vă ce bine ar fi fost ca la momentul apariției crizei COVID 19 Primăria Râmnicului să fi dispus suplimentar de acești 10,5 milioane de lei!!!!
Ce recomandăm noi (PLUS), mai ales în contextul crizei COVID 19:
• Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii pe anul 2019, unde avem o depășire cu 2,256 milioane lei față de bugetul estimat inițial.
• Control riguros al tuturor costurilor pentru activitatea de funcționare, cu responsabilitatea administrației executive la cheltuirea fiecărei sume în parte din veniturile încasate. Printr-un efort comun al tuturor direcțiilor subordonate primarului s-ar fi putut reuși micșorarea deficitului anual sau chiar elimina acest deficit.
• Control strict al cheltuielilor cu transferuri și diferite subvenții pentru instituțiile din subordinea primăriei.
• Identificarea de măsuri minimale pentru companiile locale, deoarece execuția bugetară pe primul trimestru din 2020 arată că încasările de impozite de la persoane juridice a scăzut mult mai mult (de fapt s-a prăbușit) în raport cu încasările de la persoane fizice.
• Revizuirea strictă a listei de investiții pentru anul 2020, analizând-se investițiile cele mai necesare și urgente în Râmnic, care să susțină serviciile publice esențiale în contextul crizei COVID 19.
Pentru noi prioritățile sunt:
• Serviciile de interes general: apă-canalizare, transport public (unde trebuie făcute investiții importante pentru a respecta prescripțiile de distanțare socială), încălzire centralizată, colectare, transport, depozitare deșeuri menajere.
• Serviciile sociale pentru grupurile cele mai defavorizate de criza Covid 19 – în special pensionari, persoane peste 65 de ani.
• Servicii medicale – suport pentru a menține un nivel de siguranță acceptabil în cadrul unei strategii locale și județene de testare, urmărire și izolare – singura strategie ce poate să ne permită o viață cât de cât normală în următorii 2 ani.
• Servicii educaționale – adaptarea mediului grădinițelor și școlilor noastre la constrângerile măsurilor de distanțare socială.